OBIECTIVE TURISTICE

PesterilePesterile

PESTERA GURA PLAIULUI – se afla la nordul satului Topeşti. Altitudine 650 m. Este săpată de apă în calcare jurasic-cretacice. Lungă de 150 m, peştera începe cu un mic aven de 7 m, având forma unei crăpături. Se coboară pe un trunchi de copac sau pe o sfoară într-o sală mică dupa care urmeaza o sala mare lungă de 70 m şi înaltă de 4 m. Concreţiuni foarte bogate şi frumoase. De la mijlocul sălii un pasaj în pantă conduce într-o altă sală paralelă cu prima, la fel de mare şi de concreţionată. La sol, mici bazinaşe cu apă în care trăiesc nirfagi. Este o pestera calda si umeda.

PESTERA DIN BILE. – se află la sud de Peştera Gura Plaiului la circa 500 m. Probabil vechea intrare s-a prăbuşit dând naştere unul larg aven şi unei săli imense pe fundul căreia se prăbuşesc mereu bolovani. Grohotişul format pe fund dă şi denumirea peşterii. Un mic aven secret sub grohotiş duce printr-o falie extrem de strâmtă la o sală largă din al cărei tavan atârnă o splendidă orgă de stalactite bine aliniate. Pe podea nenumărate oase care au fost acoperite de sedimente.

PEŞTERA HAIDUCILOR.– este destul de largă şi înaltă, dar în pantă. Se coboară destul de greu pe grohotiş circa 100 m până la un lac adânc şi limpede ca cristalul. Legenda spune că dacă s-ar da o stâncă la o parte lacul ar seca şi s-ar ajunge la comorile haiducilor. La mijloc grohotişul astupase două camere extrem de interesante ca formă, sugerându-le un caracter artificial.

PEŞTERA PÂRGAVULUI.- este de fapt ieşirea din cursul subteran al unui râu, care are intrarea la circa 1 km nord de Peştera Haiducilor, aceasta aflându-se la mijloc. Lacul confirmă faptul că acumularea subterană de apă se poate scurge doar limitat. Prin peşteră nu se poate deci intra dincolo de un sifon care reglementează debitul Pârgavului.

PEŞTERA DIN CHICIURA.- se spune că aici şi-ar fi ascuns armele Tudor Vladimirescu dar aceasta nu e posibil decât dacă ar mai fi o altă intrare. Intrarea principală se face printr-un aven de circa 30 m, accesibil numai cu materiale specifice speologilor.

PEŞTERA CU APĂ DE LA COROANA.- de fapt un aven în care se scurge, pe timp ploios, apa acumulată de pe versantul sudic al unui deal ce separă platforma Gornoviţa de Valea Tismăniţei.

PEŞTERA MUIERILOR DIN PÂRGAVU şi PEŞTERA BOLDUL POIENII CIREŞULUI– sunt peşteri mici dar frumos concreţionate. Se crede că au fost adăposturi pentru omul primitiv.

PEŞTERA DE LA MĂNĂSTIREA TISMANA– este închisă cu grilaj metalic. Aici a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial. Se afla langa mănăstire pe versantul unde se află şi chilia Sfântului Nicodim. Altitudine 350 m. Este săpată de apă în calcare, apoi la circa 50 m interior, cursul de apă este captat. O parte este dirijat să curgă, mai întâi prin conducte pe sub mănăstire, apoi pe versantul estic al platoului pe care este construită mănăstirea, formând renumita cascadă.

Intrarea largă la suprafaţa solului a fost zidită, lăsând astfel sala mare accesibilă doar printr-o poartă metalică. Peştera se continuă din sala mare cu un mic tunel ce dă în a doua sală de câţiva metri înălţime, având forma unei camere şi unde a fost ascuns tezaurul. Lungă de 200 m este lipsită de concreţiuni şi are planşeul acoperit cu material aluvionar şi scânduri putrezite. Ele formau vechiul stăvilar care folosea la captarea apei pentru punerea în mişcare a unui dinam electric. Un stăvilar mai nou, de ciment, capta apa pentru mănăstire înainte ca aceasta să fie alimentată din reţeaua comunei. Acum apa de aici este dirijată prin conductă la o frumoasă cişmea din curtea mănăstirii. Peşteră caldă (10 gr.C) şi umedă, cu schimb de curenţi de aer provocaţi de cursul de apă. Mici vietăţi subtroglofile sezoniere formează o faună foarte bogată. Vara pe pereţii sălii a doua trăiesc Limonia nubeculosa şi Tarnania fenestralis iar iarna Culex pipiens, Exechiopsis magnicanda şi Acrolepia pulicariae. O specie permanentă troglofilă Nesticus locuieşte alături de o mică colonie de lilieci Rhynolophus ferrum-equinum.

Speciile troglobionte care nu mai trăiesc nicăieri în lume decât în această peşteră, sunt: Tismanella chappuisi chappuisi (tismăniţe), cu o populaţie foarte numeroasă şi Haplophthalamus tismanicus.

Grota_lui_NicodinGrota lui Nicodin

Tot de ansamblul peşterii ţine şi CHILIA SFANTULUI NICODIM. Loc de reculegere şi comunicare a Sfântului Nicodim cu Dumnezeu.

La câţiva metri de chilie, se observă ca o pictură arhaică pe stâncă, „SARPELE IMPIETRIT”. Legenda spune că el este rezultatul unei minuni a Sfântului Nicodim, care prin rugăciune, a făcut în acest fel inofensivă reptila ce-i ameninţa viaţa.

PEŞTERA PĂSTRĂVĂRIEI.- se afla pe partea estica a Văii Tismanei. La gura peşterii, lângă stânca numită mama, era marele cuptor pentru produsele de panificaţie care se dădeau de pomană. Era sărbătoarea mamei în viziunea getă, dinainte de creştinism.

PEŞTERILE POCRUII.-de la mănăstire, peste dealul Cornetului ajungem la trei peşteri mici de pe versantul estic al râului Pocruia. Pe celălalt versant, vizavi, se află Peştera din Dealul Ruşchiului având circa 86 m. Toate sunt săpate în dolomite.

PEŞTERILE SOHODOLULUI.-pe acelaşi aliniament, în zona vetrei satului Sohodol Peştera cu Războaie şi Peştera de la Apa Moiştii prezintă numai interes speologic.

Peşterile dealului Tihomir şi ale Steiului Coziei prezintă însă şi mare interes istoric şi antropologic. Una din peşterile Tihomirului are legătură biologică cu Peştera Cloşani şi ar putea avea şi legătură fizică.

PEŞTERA FUŞTEICA DE LA IZVARNA – se afla lângă magazinul sătesc din centrul satului Izvarna. Un altar, este prelucrat primitiv în stâncă, spre centrul peşterii. Cuvântul „fuşteica” vine de la „fustus”, toiag, iar aceasta ar putea confirma faptul că ritualul religios se făcea organizat sub conducerea unui preot. Locuită tot timpul anului de lilieci, peştera este relativ bogată în guano, dar în perioade ploioase acesta este spălat de pe podea. Guanoul este răspândit între 30 şi 200 m de la intrare.Peşteră caldă şi umedă cu curenţi de aer cuprinde pe langa speciile guanofile specii de paianjeni ai caror coconi albi sunt lipiti pe pereti.

PEŞTERA LILIECILOR– pe Cheile Sohodolului de Izvarna la 360 m de sat, în versantul drept.

PEŞTERA LUI RĂUŢ.- pe dealul Izvarna, spre Costeni. Cercetătorii o au în vedere pentru a fi cercetată deoarece se pare că are un sediment de vârstă interglaciară similar celui de la Peştera Cioarei.

 

Repere geografice

Oraşul Tismana este situat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, ce se intinde pe teritoriul judetului Gorj, de la zona Novaci in est, pana la raul Motru in vest.

Întâlnim o serie de repere geografice demne de remarcat:

Steiul Coziei din satul Sohodol – aici s-au găsit unelte din piatră lucrate într-un mod brut şi alte forme primitive de civilizaţie, corespunzând perioadei pietrei noi (neolitic)

Amenajările din vârful drept şi larg sunt cât un teren de fotbal aici se intalnesc columne gigant ce găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare.

Steiul_Coziei

Steiul Coziei

Vârful Tihomirului din satul Sohodol – acelaşi tip de vârf ca în cazul Coziei, cu deosebirea că platoul găzduieşte o peşteră veche, un antic horn al unei topitorii de aramă ascunse în munte şi înfundat în decursul timpului. Se presupune că ea comunică cu altă peşteră de pe un versant unde ar fi ascunse comori ale dacilor.

Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan – este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic. Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului.

Columna Furniei (Mama) – cel mai valoros simulacru megalitic. După istoricul Nicolae Densuşianu, interesanta figură arhaică prelucrată primitiv în stâncă, o reprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto-dacilor. La gura peşterii de aici, spre Eroni sunt câteva columne calcaroase, greu accesibile care mai ascund câteva guri strâmte de peşteri.

Găvanele din Eroni – aceste forme carstice naturale nu sunt suficient de bine studiate din punct de vedere al utilizării lor în vechime. La gurile lor, localnicii plantează castani.

Cetăţuile de la Topeşti – se pare că dintre toate monumentele preistorice ale Tismanei, „cetăţuile” de la Topeşti reprezintă genul cel mai interesant, deoarece ele ar putea fi tumule funerare.

Menhirele din Gorgan – monolitele brute din Dealul Gorgan (51 ha) şi Cornetul Pocruii (70 ha), aşezate de mâna omului preistoric, uimesc prin perfecta lor aliniere. S-ar putea să marcheze morminte şi posibil, drumul dintre locurile sacre de pe Valea Tismanei şi cele din Sohodol. Îngroparea în aceste locuri, probabil a şefilor de trib, în timpuri preistorice, a fost abandonată mai târziu, pentru un nou cimitir. Urmele lui se văd vag şi astăzi pe Valea Pocruii unde îşi aduceau morţii Pocruienii dar şi Sohodolenii pe un fel de dric primitiv, improvizat din doi pari traşi de un cal.

Cheile_Sohodolului_de_Izvarna
Cheile Sohodolului de Izvarna – sunt deosebit de spectaculoase, valea fiind îngustă şi adâncă, străjuită de calcare.

Cascada Pastravariei si Cascada Mânăstirii – pot fi observate mai ales in anotimpul ploios când debitul acestora creste considerabil

 

Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii

Denumirea Suprafaţa Judeţul

Domogled-Valea Cernei 60.100,00 ha CS, MH, Gorj

Zone naturale protejate
Denumirea Localitatea Suprafaţa (ha)
Piatra Andreaua Sohodol 1,00

Izvoarele Izvarnei Izvarna 500,00

Peştera Gura Plaiului Topeşti 10,0
Cotul cu Aluni Tismana 25,00
Rezervaţia botanică Cioclovina Tismana 12,00
Pădurea Tismana-Pocruia Tismana 51,60
Muntele Oslea Tismana şi Padeş 280,00
Cornetul Pocruii Pocruia şi Tismana 70,00
Relieful
Principalele forme de relief ale teritoriului administrativ al orasului sunt muntii si dealurile.
Zona de nord a orasului este formata din Muntii Valcan iar zona de sud este constituita din Depresiunea Subcarpatica Olteana, subunitate a Subcarpatilor Getici.
Versanţii abrupţi sunt impaduriti si au plaiuri lungi cu pasuni naturale ce au permis din vechime pasunatul si activitatile forestiere.
Bordura sudica a Muntilor Valcan este formata din calcare jurasice si roci eruptive(granitul de Tismana).
Lapiezurile sinuoase si tubulare sunt prezente peste tot incepand din Gleantul Pocruiei si Cornet.
Dolinele, pe fundul carora s-au format ponoarele, prin care apa patrunde in canalele subterane, sunt in: Magura Mare, Dealul Pocruiei, Dealul Plopi.
Sohodoalele (vai seci presarate cu doline si ponoare) sunt intalnite in: Dosul Cornetului, Magura Mare.
Abrupturile au numeroase grote si pesteri, printre care si Pestera Pocruia si Pestera Cozia.
Canalele subterane se gasesc in toata masa calcaroasa si formeaza un paienjenis cu mai multe nivele. In cea mai mare parte se indreapta spre zona mai joasa de la Izvarna – Costeni, unde sunt izvoare puternice, cu debit constant chiar si in perioadele secetoase, de aceea, cel mai important, cel dintre Izvarna si Costeni, a fost captat pentru alimentarea cu apa a municipiului Craiova. Se indreapta si spre valea Tismanei si formeaza pestera din abruptul la baza caruia a fost construita Manastirea Tismana.
Depresiunea Olteana este partea cea mai joasa formata prin actiunea de eroziune a raurilor ce coboara din munti: Orlea, Sohodol, Izvarnuta, Pocruia si Tismana, depunerea lor formand cele mai tinere roci aluvionare, in cuaternar.
Depresiunea Celei – Tismana – Dealurile Viile Pocruii
ApeleReteaua_hidrografica_a_raului_Tismana
Reteaua hidrografica a râului Tismana în partea împădurita, respectiv partea de Nord

Reteaua hidrografica a zonei este formata din raul Tismana, cu afluentii sai Pocruia si Orlea, si paraul Sohodol in partea de sud-est a orasului. Bazinul hidrografic al raului Tismana este de 910 km² si are o lungime de 42 km din care 2/3 pe teritoriul orasului Tismana.

Vegetatia
In conditiile de clima si sol existente, vegetatia caracteristica este padurea de gorun si fag. Gorunul (Quercus Polycarpa) este raspandit pe fetele sudice insorite ale vailor, iar fagul (Fagus Silvatica) pe fetele nordice ale vailor cu soare mai putin, temperatura mai scazuta si umiditate mai mare.

Depresiunea_Celei_Tismana_Dealurile_Viile_PocruiiColoritul submediteranean este dat de stancile de calcar din Cornet, acoperite de o vegetatie lemnoasa, termofila cu: liliac (Syringa Vulgaris), frasinica sau mojdrean (Fraxinus Ornus), tei (Tilia Platyphyllos), frasin (Fraxinus Excelsior), artar (Acer Campestre), mar paduret (Malus Silvestris), paducel (Crataegus Monogyna), castan comestibil (Castanea Sativa).

Pe peretii dolinelor, de jur imprejurul lor cresc castani. Padurile de castani sunt fie proprietati personale fie apartin Ocolului Silvic.
In ultima jumatate a secolului al XX-lea, peisajul forestier a suferit modificari, prin exploatarea gorunului, fagului cu lemn valoros, folosit in industria cherestelei, mobilei, celulozei,hartiei si incalzit. In locul lor au fost plantate conifere iar pe fetele insorite se catara pe copaci iedera (Hedera Helix) si curpenul (Clematis Vitalba).
Pe areale restranse apar unele plante de primavara care infloresc, fac fructe inainte de infrunzitul arborilor: vioreaua (Scilla Bifolia), Ciubotica cucului sau aglica (Primula Auricula), ghiocelul (Galanthus Nivales), brandusa (Colchicum Bulbocdroides), cocoselul (Adonis Aestivalis), gainusa (Isopirum Thaleitroides) ce formeaza un covor deosebit de frumos sub vegetatia arborescenta de gorun.
In sud, pe dealuri, padurea a facut loc terenurilor de cultura si fanetelor.
In depresiuni, de-a lungul raurilor se intalnesc aninul si salcia.

Mănăstirea Tismana

Manastirea_Tismana2Manastirea_Tismana
Manastirea Tismana – Mănăstirea Tismana este cea mai veche din România construcţia ei începând cu două secole înainte de venirea cuviosului Nicodim. Pe locul ei a fost o veche biserica construita in jurul anului 1200.
Începutul îl face Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (născut în 1325, mort în 1377), la domnie între 1364-1377, fiul lui Nicolae Alexandru.
Această biserică din zid ia rolul şi locul aceleia foarte vechi „făcută din tis şi cu mâna”.
Mănăstirea a fost terminată de fii lui Radu I, fiul lui Vladislav: Dan I (1383-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418)
Neagoe Basarab (1512-1521) o acoperă cu plumb şi îi dăruie o tavă mare de argint drept mulţumire că a scăpat aici de persecuţiile lui Mihnea cel Rău, în 1509.
Biserica actuală datează din 1541-1542 iar Matei Basarab (1632-1654) reface zidurile înconjurătoare care-i dau aspect de cetate.
Peste toţi, de la Nicolae Alexandru I, Vladislav I, Radu I, Dan I şi până la Mircea cel Bătrân, Nicodim a fost marele sfătuitor şi constructor al Mănăstirii Tismana.
Şi fiind Nicodim arhimandrit, mănăstirea Tismana, devenea acum, automat, arhimandrie. Lavra Tismanei nu era cu nimic mai prejos decât mănăstirile Muntelui Athos iar faima Mănăstirii Tismana a rămas de atunci şi până în zilele noastre.
Traditia sustine chiar ca frumusetea imprejurimilor a fost hotaratoare in alegerea locului lacasului si ca Nicodim a cautat timp indelungat, pe valea <>, stanca Starminei cu cascada care izbucnea de sub ea.
Povestea incepe in momentul in care domnitorul roman Radu I ii acorda lui Nicodim, un calugar de origine greco-sarba, o serie de danii ca despagubire pentru posesiunile pierdute de acesta pe teritoriul unguresc si o mica obste, numarand numai 10 calugari, pentru a incepe sa zideasca o biserica pe apa Tismanei, la locul ales dupa indelungi cautari, langa o cascada.
In ceea ce priveste averea manastirii, Tismana era posesoarea, la un veac de la intemeiere, a celui mai mare domeniu manastiresc din voievodat. Calugarii ei stapaneau 10 sate pe pamantul Tarii Romanesti si alte 10 sate in Serbia, graul din judetul Jalesului (Gorjul de azi), veniturile vamilor de la Calafat, Balta Bistretului si Valcan, zeciuiala minelor de arama de la Bratilovo, iazuri cu peste, numeroase pasuni.
Manastirea si-a continuat neintrerupt activitatea ca insitutie, o cauza nedeslusita pana acum a dus la ruinarea lacasului si a facut necesara o refacere totala a lui.
Pictura
Frescele lui Dobromir din Targoviste reprezinta unul din rerele ansambluri de pictura pastrate din secolul al XVI-lea. Iconografia pronaosului cuprinde, deasupra obisnuitelor draperii zugravite, un registru de mari dimensiuni, reprezentand o teorie de sfinti, parinti sfinte si pustnici precum si o mare scena de glorificare a Maicii Domnului.
Deasupra usii de intrare in biserica, in spatiul semicircular al timpanului, Dobromir a reprezentat <>. Este una din putinele scene patrunse de liniste si seninatate din intreaga iconografie a Noului Testament
Centru al rezistentei ortodoxe in lupta pentru pastrarea fiintei nationale, baza intarita a rascoalei poporului din 1821, centru cultural care a reflectat cu fidelitate toate etapele de inflorire artistica ale Tarii Romanesti, Tismana isi justifica faima pe care si-a pastrat-o si prin faptul ca e in mausra sa dea vizitatorului de azi o idee cuprinzatoare despre o mare institutie religioasa a epocii feudale.
Muzeul Manastirii Tismana – cuprinde o serie din vechile obiecte din biserica si vechea pictura.
Manastirea_Tismana3

Lacasuri de cult:

1. Biserica „Buna Vestire” de la intrarea în defileul Văii Tismanei.
2. Schitul Cioclovina de Jos , cu chilii, datat din anul 1715.
3. Schitul Cioclovina de Sus, datat din anul 1714.
4. Biserica din lemn din localitatea Gornoviţa, datată din anul 1764

5. Biserica din localitatea Vânăta, datată din anul 1714.

6. Biserica din localitatea Sohodol, datată din anul 1720

Alte biserici construite:

7. Biserica din localitatea Tismana – centru.

8. Biserica din localitatea Tismana-Ungureni

9. Bisericile din localitatea Pocruia (una din lemn, alta din piatră) sunt construite după ce străvechea biserică, de pe Valea Pocruii, nu mai este folosită şi de sohodoleni, aceştia construindu-şi propriul locaş de cult.

10. Biserica din localitatea Costeni

11. Biserica din localitatea Isvarna

12. Biserica veche din localitatea Celei

13. Biserica noua din localitatea Celei

Chioșcul lui Coșbuc – a fost refăcut pe vechiul loc de recreere a acestuia.

Păstrăvarii:

PASTRAVARIA TISMANA – creşterea păstrăvului în heleşteele de pe Valea Tismanei este o veche tradiţie. Noua păstrăvărie construită în apropierea fostei gării Tismana asigură acum o producţie suficientă pentru a satisface orice comandă si este una dintre cele mai moderne din tara.
Pastravaria_Manastirii
Păstrăvăria Mănăstirii
PASTRAVARIA MANASTIRII – in vremurile comuniste păstrăvăria aparţinea Ocolului Silvic Tismana. După revoluţia din 1989 neocomuniştii ajunşi la putere, cuprinşi de remuşcări şi redescoperind subit credinţa şi biserica, retrocedează mănăstirii păstrăvăria, din a cărei proprietate făcuse demult parte.

Arta Casnica Tismana – are produse originale foatre cautate de turisti: covoare Tismana, carpete şi ţesături cu altiţe, sacoşe, ii şi marame, catrinţe, brâie şi opinci

În satul Pocruia – se gasesc mari meşteri în putini şi butoaie, bădaie de lapte, băniciori pentru cereale dar şi mici butoiaşe artizanale.

Arta meşterilor de aici merge atât de departe încât un butoiaş artizanal poate conţine atât ţuică cât şi vin în acelaşi timp!

Evenimente legate de obiceiuri şi tradiţii

Bâlciul de SFÂNTA MARIA MARE de la 15 august, în fiecare an. Cu o seară înainte în centrul Tismanei are loc un spectacol prezentat de Ansamblul profesionist Doina Gorjului din Târgu-Jiu. In ziua de 15, spectacolele se mută în Poiana Sântămăriei de lângă pădurea Şarşori.

Bâlciul de BLAGOVESTENIE de la 25 martie, în fiecare an. De aici se pot cumpara oale şi ulcele, seminţe pentru grădina, coşuri şi scaune din nuiele şi multe altele.

Tabara_Gura_Plaiului Tabăra “Gura Plaiului” de pe Valea Tismanei
Infrastructura de cazare
Pentru cazarea turiştilor:
Hotelul Tismana – 120 locuri
Vila „Ursu” – 22 locuri
Tabăra Şcolară „Gura plaiului” – 22 locuri.
Capacitatea lor incluzând şi terasele ajunge până la 150 locuri.
Reţeaua de turism rural ANTREC.
Mănăstirea dispune de spaţii de cazare pentru credincioşii care vin să se roage aici. In afara de aceste spaţii un hotel propriu este acum funcţional.